Petice albe

Ninge cu stoluri de fluturi peste o sâmbăta
Se AUD inimi valsand in perechi de pași uscati
Ochii-mi fotografiaza retine inghetate,povesti moarte
Prinse in albume despre sensibilitate.
Noptii nu i ajunge sa-ți aseze-n buzunarul de la piept,stele
Toate florile noptii incoltesc in freamatul cu care te caut
Deasupra noptii ratacite,nu-mi pot purta afectiunile decât alb
Nu-mi pot răni iarna rasfoind dupa tine

Mă clatin intr-o cicatrice a singuratatii fara identitate
Sacrific cufare de stele pentru zambete ingenunchiate
Mă simt prizoniera in putredul ecou al noptii
Doar astfel pot stige cerul in palma pentru tine
Este o atmosfera frageda cand stelele susupina dupa rasarituri arse
E prea gol timpul,ce-ți boteaza chipul.....
Ceasurile deseneaza-n alb pupila noptii
Cand se împart cerului petice cu noi in alb
Ninge doar azi,
Vechi,
Sensibil,
Fraged,
Intr-o sâmbăta carunta...